Lumea... la un DAL distanţă!

Pierderea în greutate cere jhansi

V Prefaţă Volumul al 1 2-lea al Operelor lui Karl Marx şi Friedrich Engels cuprinde lucrările scrise de ei în perioada aprilie 1 ianuarie 1 Ea se caracterizează, pe de o parte, printr-un avînt impetuos al economiei mondiale capitaliste, iar pe de altă parte prin instaurarea unei crîncene reacţiuni politice în Europa.

Evenimentul cel mai de seamă din acel timp a fost criza economică din 1prima criză economică gene­ rală din istoria capitalismului, criză care a cuprins toate sta­ tele mari din Europ a, precum şi S. Ei erau ferm convinşi că triumful contrarevoluţiei nu poate fi de lungă durată şi nici în zilele celei mai negre reacţiuni nu şi-au pierdut încrederea că în curînd pierderea în greutate cere jhansi va ridica un pierderea în greutate cere jhansi val revoluţionar.

Ei contau pe faptul că iminenta criză eco· noică va da semnalul pentru o revoluţie în întreaga Europă, va intensifica lupta de eliberare naţională şi va grăbi revoluţia proletară în ţările cele mai dezvoltate din Europa.

Marx şi F. Opere, vol. Analizînd multilateral dezvoltarea economică şi politică a Europei şi Americii după revoluţia de la 1ei s-au convins şi mai mult că pierderea în greutate cere jhansi dintre factorii principali care duc la o criză revoluţionară sînt cri­ zele economice.

La mijlocul deceniului al 6-lea, elaborarea teoriei revo­ luţionare marxiste era în esenţă teminată. Ideile filozofice şi politice ale marxismului fuseseră elaborate în linii mari pierderea în greutate cere jhansi fuseseră formulate o serie de teze fundamentale ale econo­ miei politice marxiste.

Pe baza concepţiei materialiste a isto­ riei, potrivit căreia dezvoltarea producţiei sociale j oacă rolul hotărîtor în istoria societăţii, Marx şi Engels au ajuns la concluzia că pentru proletariat este deosebit de importantă elaborarea unei teorii economice închegate, care să dezvăluie legile mişcării societăţii capitaliste, precum şi legile transfor­ mării ei revoluţionare într-o societate socialistă.

Criza eco­ nomică care izbucnise şi care, după cum presupuneau con­ ducătorii proletariatului, avea să fie urmată de o nouă revo­ luţie în Europa l-a determinat pe Marx să se dedice, din octombrie 1şi mai intens studiilor sale economice. Paralel cu istovitoarea muncă teoretică de dezvoltare a teoriei sale economice, Marx scrie în cursul acestor ani un mare număr de articole de ziar în care tratează toate eveni­ mentele importante şi problemele vieţii internaţional e şi ale politicii interne a statelor europene.

Publicistica revoluţio­ nară, una dintre cele mai importante forme de actiTitate politică depusă de Marx şi Engels de-a lungul întregii perioade de reacţiune, a rămas şi în cursul acestor ani prin­ cipalul instrument care a permis conducătorilor proletaria­ tului să exercite o influenţă revoluţionară asupra prole taria­ tului, să-i ridice conştiinţa de clasă, să-i lămurească rolul său istoric de gropar al capitalismului şi sarcinile imediate care îi revin în viitoarea transformare revoluţionară a vechii societăţi, precum şi bazele strategiei şi tacticii proletare.

In această cuvîntare scurtă, dar cu un bogat conţinut de idei, el expune într-o formă sugestivă, pe înţelesul maselor largi ale muncitorilor englezi, esenţa teoriei sale revoluţionare. Contradicţiile societăţii burgheze, noi crize" Prefaă VII rată Marx, pot i rezolvate într-un singur fel : prin revo­ luţia proletară, spre care duce în mod inevitabil dezvoltarea Telaţiilor capitaliste. Marx subliniază faptul incontestabil că în societatea capitalistă proletariatul este singura clasă con­ secvent revoluţionară, în stare să transforme lumea veche.

Vezi volumul de faţă, pag. In multe din articolele şi corespondenţele cuprinse în volumul de faţă, Marx analizează ascuţirea crizei economice mondiale din anii 1 Incepînd cercetarea crizei de la primele ei simptome, încă vagi, apărute în sectorul cre­ ditului şi al circulaţiei banilor, el studiază în amănunţime fenomenele de criză în toate sferele economiei Franţei, Ger­ maniei şi în special ale Angliei.

Interesul deosebit cu care Marx urmărea ascuţirea crizei în aceste ţări, pe atunci cele mai înaintate ţări capitaliste, se datoreşte faptului că Marx şi Engels aşteptau ca tocmai aici să izbucnească revoluţia p roletară. Articolele lui Marx despre criză cuprind un şir întreg de generalizări şi de concluzii teoretice importante, care dez ­ văluie legitatea dezvoltării capitalismului în general şi în deceniul al 6-lea în special.

Marx consideră o trăsătură carac­ teristică pentru această epocă furia înfiinţării de societăţi şi speculaţiile de bursă legate de aceasta. Speculaţiile erau în floare mai ales după terminarea războiului Crimeii, căpătînd curînd un caracter general şi extinzîndu-se, pe rînd, asupra principalelor domenii ale vieţii economice din ţările capita­ liste : sfera capitalului de împrumut, comerţul, industria şi agricultura.

Pornind din Pierderea în greutate cere jhansi, speculaţiile s-au răspîndit rapid în Germania, fiind apoi preluate de toate ţările, mai mult sau mai puţin dezvoltate economiceşte din Europa, pre­ cm şi de S. Intr-o serie de articole despre situa­ ţia creditului şi a banilor, Marx face o strălucită analiză a situaţiei de pe piaţa financiară mondială şi în special a sferei creditului cambial, care căpătase o largă răspîndire în dece­ niul al 6-lea.

VIII Prefaţă Cunoaşterea multilaterală a situaţiei industriei mondiale şi a comerţului mondial, studierea aprofundată a corelaţiei dintre export şi import pe scară mondială, cercetarea minu­ ţioasă a evoluării taxei de scont la Banca Angliei, centrul pieţei financiare internaţionale, urmărirea sistematică a fluctuaţiilor cursului hîrtiilor de valoare la bursa de efecte din Paris, centrul nici un arzător de grăsime secundar febrile din Europa, pătrun­ derea cauzelor care au determinat devalorizarea aurului în raport cu argintul şi care au dus, în deceniul al 6-lea, la scurgerea pierderea în greutate cere jhansi din Europa în Asia - toate acestea i-au permis lui Marx să prevadă cu precizie, încă în perioada premergătoare crizei, nu numai inevitabilitatea unei crize generale, ci şi particularităţile dezvoltării ei.

Intr-o serie de articole, Marx analizează particularităţile ascuţirii crizei economice din anii 1 în diferite ţări. Particularitatea crizei în Anglia consta în faptul că a lovit în însăşi baza avuţiei naţio­ nale - industria, căpătînd caracterul unei crize industriale.

Marx arată inutilita­ tea încercărilor economiştilor burghezi de a găsi un remediu împotriva crizelor, combate versiunea lor vulgară şi simplistă cu privire la cauzele care au generat ciza din 1ca ş i la cauzele crizelor în genere, ş i trage concluzii importante în ceea ce priveşte teoria crizelor.

Adevăratele cauze ale oricărei crize, remarcă Marx, nu trebuie căutate în specu­ laţiile excesive şi în abuzul cu creditele, după cum susţin liber-schimbiştii, ci în natura relaţiilor social-economice pro­ prii capitalismului.

Din seria de pierderea în greutate cere jhansi economice şi financiare scrise de Marx, un deosebit interes prezintă cel cu privire la b anca pe acţiuni Credit mobilier, foarte cunoscută pe atunci, ale pierderea în greutate cere jhansi manevre speculative de bursă au contribuit în mare măsură la ascuţirea crizei economice din 1 Marx lega dezvoltarea formei capitalului pe acţiuni de evoluţia continuă a economiei capi­ taliste.

Pe de o parte, reuni­ rea capitalurilor individuale sub forma companiilor pe acţiuni deschide uriaşe posibilităţi de producţie, fiind capabilă deci să înfiinţeze întreprinderi industriale de proporţii inaccesi­ bile capitalistului izolat.

Pe de altă p arte, accelerînd concen­ trarea producţiei şi centralizarea capitalurilor şi grăbind, totodată, ruinarea micii burghezii, companiile pe acţiuni con­ solidează treptat dominaţia unui grup oligarhic de capitalişti industriali. Pe măsură ce numărul reprezentanţilor acestui capital devine tot mai mic, numărul muncitorilor salariaţi creşte, devenind o forţă revoluţionară tot mai ameninţătoare pentru capitalul care îi exploatează.

Aici, Marx prevedea, de fapt, în mod genial, unele caracteristici ale stadiului mo­ nopolist al celulele grase moarte pierderea în greutate. Un loc important în volum ocupă articolele lui Marx şi Engels care tratează problema colonialismului.

5 moduri de necrezut Copilul dvs. poate ajuta de fapt să pierdeți Post sarcină Greutate

Intemeietorii marxismului urmăresc şi în allison seymour pierdere în greutate perioadă cu deosebită atenţie politica colonială a ţărilor capitaliste şi lupta de X Prefaţă eliberare naţională a popoarelor asuprite, care la jumătatea deceniului al 5-lea cunoştea un putenic avînt.

Ideea lui Marx c u privire la interacţiunea celor doi fac­ tori, mişcarea revoluţionară din ţările capitaliste şi lupta de eliberare naţională a popoarelor din Orient, a constituit baza pe care s-a dezvoltat ulterior teoria marxistă cu privire la problema naţională şi colonială.

Ideile fundamentale cu pri­ vire la politica proletariatului în problema naţională şi colonială cuprinse în articolele lui Marx şi Engels referi­ toare la China, India şi la alte ţări coloniale şi dependente au fost ulterior dezvoltate multilateral de V.

Lenin, care a tratat în mod creator problema naţională şi colonială în ecopa imperialismului. Analizînd lupta popoarelor asuprite împotriva domina­ ţiei engleze, Marx şi Engels educau clasa muncitoare euro­ peană în spiritul internaţionalismului proletar şi militau pen­ tru sprijinirea hotărîtă a mişcării de eliberare naţională din Persia, China, India şi Irlanda.

Articolele lor cu privire la războiul anglo-persan din 1la primul şi al doilea război al opiului din China, din 1 şi 1ca şi la răscoala de eliberare naţională din India din 1 sînt documente care-i demască cu toată asprimea pe colonia­ liştii englezi. In aceste articole, Marx şi Engels înfierează cu minie expansiunea colonială în Pierderea în greutate cere jhansi şi dezvăluie metodele politicii coloniale engleze în India şi China.

SER SLIM EXTREME 4D DIAMANT SLIMMING SER ANTICELULIT

Demascînd formele şi metodele cu ajutorul cărora, încă de la jumătatea secolului al XIX-lea, Anglia, pe atunci cel mai mare rechin capitalist, a reuşit să-şi instituie monopolul colonial, Marx şi Engels arată cum capitalismul englez şi-a Pierderea în greutate cere jhansi XI realizat anexiunile sale în ţările continentului asiatic prin jaf făţiş şi violenţă, prin corupţie şi înşelăciuni.

Una dintre metodele preferate şi tipice ale diplomaţiei colonialiştilor englezi, arătau Marx şi Engels, era învinovăţirea cîrmuitorilor indigeni de a fi încălcat obliga­ ţiile prevăzute prin tratate, sau de a nu fi respectat cine ştie ce regulă neînsemnată a etichetei diplomatice.

Acestea ser­ veau drept pretext pentru o agresiune militară, pentru ane­ xiuni teritoriale de jaf şi apoi pentru încheierea unor tratate neechitabile, care legalizau aceste anexiuni, ca şi alte con­ diţii avantajoase pentru agresorii englezi. In tendinţa lor de a dobîndi o sferă de influenţă exclusivă în Persia şi în Afga­ nistan, capitaliştii englezi nu numai că au folosit în propriile lor interese egoiste certurile dintre triburi şi vrajba naţională şi religioasă dintre diferitele naţionalităţi care populau aceste ţări, ci au şi aţîţat în mod artificial duşmănia dintre acestea şi statele învecinate.

Camuflaţi sub masca făţarnică de civilizatori creştini, cotropitorii englezi au făcut din monopolul contrabandei cu opiu una dintre cele mai importante surse de îmbogăţire. Guvernul englez, care se da în mod făţarnic drept adversar al comerţului cu opiu, a introdus de fapt şi şi-a însuşit monopolul asupra produc­ ţiei de opiu în India, a legalizat vînzarea de opiu contraban­ diştilor, obţinînd încă la începutul secolului al XIX-lea pro­ fituri uriaşe de pe urma acestui comerţ.

Finanţele stăpî nirii britanice în India, conchide Marx, sînt legate în mod direct nu de comerţul cu opiu în China, ci tocmai de caracterul de contrabandă al acestui comerţ. Marx arată că comerţul cu opiu a golit vistieria Chinei, subminînd economia ei ; el ameninţa să ducă poporul la ex­ tenuare fizică şi la degenerare morală.

XII Prefaţă Cercetînd în amănunţime istoria acestor războaie şi califi­ cîndu-le drept războaie piratereşti, Marx şi Engels au dez­ văluit atrocităţile comise de cotropitorii englezi faţă de popu­ laţia paşnică de pe teritoriul chinez ocupat de ei.

Femei violate, copiii lor trecuţi prin ascuţişul săbiilor, sate întregi incendiate - fapte arătate nu de mandarini, ci recunoscute de înşişi ofiţerii bri­ tanici - toate acestea au fost săvîrşite atunci exclusiv dintr-o frenezie dezlănţuită". Marx şi Engels privesc cu profundă simpatie lupta dîrză şi activă a poporului chinez împotriva invadatorilor străini. Ei se ridică împotriva apologeţilor burghezi ai colonialismu­ lui, care atacau cu vehemenţă pe chinezi pierderea în greutate cere jhansi formele lor speciale de luptă, şi explică necesitatea acestor forme prin condiţiile inegale în care se afla p oporul chinez faţă de colo­ nialiştii înarmaţi pînă-n dinţi.

Vezi volumul ' de faţă, pag. Intemeietorii comunismului ştiinţific au prevăzut profetic pieirea vechii Chine şi naşterea unei Chine noi. Ei erau ferm convinşi de viitoarea eliberare a acestei ţări mari şi cu o veche civilizaţie, fapt pe care-l considerau drept un eveni­ ment de cea mai mare importanţă istorică pentru dezvoltarea progresistă a tuturor ţărilor din Orient.

pierderea în greutate ajută bolile

Vezi volumul de faţă, p ag. Volumul pierderea în greutate cere jhansi o serie 20 min de arzător de grăsime de articole scrise de Marx şi Engels în legătură cu marea răscoală de eliberare naţională din India din 1 In articolele pe această temă se dezvăluie cauzele răscoalei şi înfrîngerii ei.

Ele c a­ racterizează răscoala, fac o apreciere istorică a ei, prezentînd şi desfăşurarea operaţiilor militare.

  • De revizuirea tara slimming
  • Pierderea în greutate haywards heath
  • Karl Marx, Friedrich Engels. Opere [Volumul 12] - battlewom2.ro

Karl Marx şi Friedrich Engels considerau răscoala din In­ dia ca o parte componentă a luptei generale de eliberare na­ ţională a popoarelor asiatice împotriva colonialismului ; ei arată interdependenţa dintre răscoala din India şi războaiele coloniale duse de englezi în Asia. La rîndul ei, răscoala i-a silit pe colonialiştii englezi să grăbească în­ cheierea unei păci cu Persia şi să pună capăt pentru cîţiva ani acţiunilor militare în China.

Clasele guvernante din Anglia căutau să mascheze ade­ văratul caracter şi proporţiile răscoalei din India. Ele pre­ zentau răscoala drept o simplă revoltă militară a sipailor, unităţi indiqene din armata anglo-indiană din Bengal. Auto­ rităţile anglo-indiene tăinuiau cu grijă faptul că pături largi ale populaţiei indiene au participat la răscoală ; ele se stră­ duiau să dovedească că răscoala a fost ponită de musulmani şi că, chipurile, ea n-ar fi fost sprijinită de hinduşi.

Ei menţionează ca un fapt demn de re­ marcat unirea nu numai a adepţilor diferitelor religii - hin­ duşi şi musulmani - şi a reprezentanţilor diferitelor caste brahmani, rajputi, şi într-o serie de cazuri sikhi - ci şi a reprezentanţilor diferitelor pături sociale ale societăţii i n­ diene în timpul răscoalei într-un front comun împotriva do­ minaţiei engleze.

Lumea... la un DAL distanţă!

Numai faptul că ea a luat proporţii uriaşe şi că englezii se loveau la tot p asul de mari greutăţi în aprovizio­ narea armatei cu mijloace de transport şi alimente, observă Marx, este suficient pentru a dovedi pierderea în greutate cere jhansi ostilă a ţă­ ranilor indieni faţă de cotropitorii englezi.

Marx şi Enqels au pierderea în greutate cere jhansi cauzele directe care au declanşat răscoala din India în strînsă legătură cu schimbările surve­ nite la începutul celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea în stăpînirea britanică a Indiei, în special cu schim­ barea funcţiilor armatei indigene. Aţîţarea vrajbei între dife­ ritele rase, triburi, religii, caste şi principate suverane a con­ stituit unul dintre cele mai importante mijloace de consoli­ dare a dominaţiei britanice în India.

Pe la mijlocul secolului al XIX-lea însă, condiţiile acestei dominaţii s-au schimbat esenţial. Compania lndiilor orientale, o unealtă în mîinile co­ lonialiştilor britanici, şi-a încheiat în această perioadă cuce­ ririle teritoriale şi se instalase temeinic, ca unic cuceritor al Prefaţă xv ţării. Pentru a-şi supune poporul indian, ea a trebuit să se sprijine pe armata indigenă creată de ea şi a cărei misiune principală nu o constituiau funcţiile militare, ci cele poliţiste de reprimare a populaţiei asuprite.

Astfel explică Marx faptul că răscoala n-a fost începută de ţăranii raiaţi indieni, înfometaţi şi vlă­ guiţi, ci de sipai bine retribuiţi, care se aflau într-o situaţie privilegiată. Dar forţele motrice ale răscoalei nu s-au limitat la sol­ daţii din armata indigenă. Răscoala a avut rădăcini sociale mult mai adînci : nemulţumirea generală a poporului indian faţă de îndelun­ gata asuprire colonială, faţă de jefuirea ţării de pierderea în greutate cere jhansi invada­ torii englezi şi faţă de metodele feroce de exploatare co­ lonială.

Torturile deveniseră o parte componentă oficial recu­ noscută a politicii financiare engleze în India. Această politică a generat nemulţumiri faţă de dominaţia britanică la o parte conside­ rabilă a claselor avute ale populaţiei indiene, în special la p roprietarii funciari feudali.

O stare de spirit opoziţionistă faţă de dominaţia britanică s-a manifestat în cursul răscoalei şi în rîndurile burgheziei indiene, fapt dovedit de fiascoul su­ ferit de împrumutul pentru război din India, lansat la Calcutta de Compania Indiilor orientale. XVI Prefaţă Privind cu profundă simpatie lupta de eliberare a poporu­ lui indian, Marx şi Engels credeau în victoria răscoalei, ară­ tînd, totodată, că ea depindea, în special în partea sudică şi centrală a Indiei, de acţiunea tuturor păturilor populaţiei in­ diene capabile să lupte împotriva colonialiştilor.

Dar la o ase­ menea acţiune generală nu s-a ajuns din diferite cauze isto­ rice : din cauza fărîmiţării feudale a Indiei, a diversităţii etnice a populaţiei sale, a împărţirii religioase şi de castă a poporului indian, a trădării majorităţii feudalilor locali, care au condus răscoala.

termogenico universal fat

Marx şi Engels au considerat drept una din cauzele p rin­ cipale ale înfrîngerii răscoalei faptul că răsculaţii n-au avut o conducere unică şi centralizată, o comandă militară co­ mună şi că printre ei au apărut divergenţe şi certuri.

O in­ fluenţă nefastă asupra răscoalei au avut slabele forţe de luptă şi mijloace de război de care dispuneau răsculaţii în compa­ raţie cu inamicul lor, pierderea în greutate cere pierderea în greutate cere jhansi şi lipsa de experienţă în du­ cerea războiului. Dar, în ciuda condiţiilor grele de luptă, observă Marx şi Engels, răsculaţii au făcut tot ce au putut mai ales la apărarea centrelor principale ale răscoalei : Delhi şi Lucknow.

Deşi înfrînţi la apărarea oraşului Delhi, ei au arătat totuşi forţa răscoalei naţionale, care, după cum scrie Engels, nu constă în lupte regulate, ci în războiul de guerillă. Apreciind importanţa istorică a răscoalei din India, Marx scrie că, deşi ea n-a schimbat în esenţă regimul colonial din India, a arătat în schimb că poporul indian urăşte robia co­ lonială şi că el este capabil să lupte cu dîrzenie pentru elibe­ rarea lui.

Răscoala i-a silit pe colonialiştii englezi să schimbe întrucîtva formele şi metodele dominaţiei coloniale şi, în p ri­ mul rînd, să desfiinţeze pentru totdeauna Compania Indiilor Prefaţă XVII Orientale, a cărei politică provocase indignare generală în India.

Totuşi, pe de altă parte, răscoala a jucat un anumit rol în înviorarea industriei engleze şi a comerţului englez, făcînd să salte cererea de mărfuri englezeşti, care crescuse considerabil în India în urma războiului. Fo­ losind diverse exemple istorice de răscoale populare, el dez­ voltă aici, în primul rînd, teze cu privire la războiul popular de guerillă ca o formă deosebită de război, proprie marilor mişcări naţionale împotriva asupritorilor străini.

Intr-o serie de articole incluse în volum, Marx şi Engels analizează politica internă şi externă a principalelor ţări ca­ pitaliste în timpul crizei, apreciind-o în perspectiva noii revo­ luţii europene, pe care ei o considerau iminentă. In scopul lămuririi politice a proletariatului şi al educării conştiinţei sale de clasă, Marx şi Engels au cercetat cu grijă desfăşu­ rarea evenimentelor internaţionale în timpul crizei ; ei au de­ finit caracterul luptei de clasă în această perioadă, gruparea forţelor de clasă, poziţia diverselor p artide şi guverne, si­ tuaţia clasei muncitoare în diferitele ţări.

In acelaşi timp, ei au urmărit cu atenţie fiecare nou pas al mişcării democrate şi proletare internaţionale. In iulie 1Marx manifestă un viu interes pentru noul avînt al revoluţiei burgheze în Spania, care începuse încă în 1 şi constituia primul semn de trezire a mişcării revolu­ ţionare europene după o lungă p!

Marx atrage atenţia asupra unei noi caracteristici cum să pierdeți în greutate fără nimic revoluţiei - intrarea clasei muncitoare spaniole în luptă şi schimbările survenite în urma acestui fapt în gruparea forţelor de clasă ale revoluţiei : de o parte curtea şi armata, de cealaltă parte poporul şi clasa munci­ toare. Această idee dovedeşte rolul important pe care întemeietorii marxismului îl atribuiau în aceşti ani, dezvoltîndu-şi genialele lor teze cu privire l a alianţa dintre clasa muncitoare ş i ţărănime, maselor d e ţă­ rani în lupta împotriva feudalismului şi absolutismului.

In articolele cu privire la Spania, Marx dezvăluie încă o dată rolul trădător, contrarevoluţionar jucat de marea bur­ ghezie faţă de masele populare. Atitudinea burgheziei spa­ niole în revoluţia din 1 a confirmat legitatea istorică a luptei de clasă, formulată de Marx şi Engels pe baza revo­ luţiei din Temîndu-se de revendicările republi­ cane-democratice ale muncitorilor, de pericolul răsturnării monarhiei şi de izbucnirea unui război civil, burghezia spa­ niolă a trădat în momentul hotărîtor pe muncitorii care o ajutaseră să opună rezistenţă forţelor reacţiunii.

Revoluţia burgheză spaniolă din 1 a fost înfrîntă din cauza slăbi­ ciunii pierderea în greutate cere jhansi muncitoare, a izolării mişcării ţărăneşti şi tră­ dării burgheziei pierderea în greutate cere jhansi.

supliment sănătos pentru pierderea în greutate

Marx şi Engels au analizat situaţia internă din principa­ lele ţări europene, în special din Anglia şi Franţa, în pers­ pectiva revoluţiei, considerînd că, în timpul crizei, în aceste ţări au devenit evidente simptomele unei situaţii revoluţio­ nare. Ei credeau că revoluţia avea cele mai multe şanse să izbucnească în Franţa, unde criza înrăutăţise considerabil si­ tuaţia economică a maselor muncitoare şi zdruncinase pozi­ ţiile guvernului bonapartist.

O dată cu dispariţia prosperităţii materiale şi a obiş­ nuitei ei anexe - indiferentismul politic - dispare şi orice pretext pentru existenţa celui de-al doilea Imperiu" vezi vo­ lumul de faţă, pag.

GREUTATE - SFATURI PENTRU A SLABI SANATOS

Guvernul bonapartist a exploatat pe scară largă Credit mo­ bilier şi speculaţiile care erau în floare în Franţa, pentru a satisface dorinţa burgheziei de a stoarce profituri uriaşe, pen­ tru a mări numărul muncitorilor ocupaţi, distrăgîndu-i astfel de la lupta politică, în sfirşit, pentru a satisface pretenţiile pierderea în greutate cere jhansi ale clicii bonapartiste. Marx relevă nemulţumirea crescîndă a tuturor păturilor societăţii franceze faţă de guvernul bonapartist ; el ajunge la concluzia că 11singura posibilitate de a amina revoluţia în Franţa este un război european" vezi volumul de faţă, pag.

Acest pronostic făcut de Marx a fost confirmat pe deplin în 1 După înfrîngerea revoluţiei din 1Marx a con­ tinuat să fie de părere că revoluţia proletară poate învinge XX Prefaţă în Europa numai cu condiţia participării proletariatului en­ glez. Sub acest aspect analizează Marx cu minuţiozitate în­ tr-o serie de articole cuprinse în volum situaţia internă a Angliei.

Pe de o parte, î n Anglia exploatarea clasei muncitoare s-a intensificat, contra­ dicţiile dintre proletariat şi burghezie s-au ascuţit, mizeria maselor populare a cunoscut o creştere rapidă, iar vechile partide de guvemămînt au început să se descompună.

Pe de altă parte, Anglia se aliase după războiul Crimeii cu Napo­ leon al III-lea, iar în plus, forţele de luptă şi mijloacele de război engleze erau mobilizate în răscoala din India şi în răz­ boiul din China.

Marx se opreşte asupra unor particularităţi ale vieţii po­ litice din Anglia în a doua jumătate a deceniului al 6-lea. Responsabilitatea miniştri­ lor înseamnă acolo că goana după slujbe grase este princi­ pala ocupaţie a partidelor parlamentare " vezi volumul de faţă, pag.